Primele poze din Buenos Aires, de pe feribot - cartierul Puerto Madero
Dintre toate orasele din America de Sud pe care le-am vazut pana acum, Buenos Aires este cel mai "european": metroul, unde dimineata oameni elegant imbracati se grabesc la munca, seamana cu cel din Londra, cladirile mari de pe bulevarde aduc aminte de Paris, in timp ce taxiurile negru cu galben sunt ca cele din Barcelona. Aici nu mai vezi masini vechi ca in Montevideo sau plaje ca in Rio, iar oamenii sunt in mare majoritate albi si astfel mergand pe strazi te simti un pic mai aproape de casa.
Hotel Chile, Avenida de Mayo
Panou publicitar, Avenida de Mayo
Un singur lucru ar putea trada ca totusi nu te afli in Europa: autobuzele vechi, puternic colorate, ce scot un zgomot infernal cand trec in viteza pe langa tine. Nicaieri pana acum nu am vazut astfel de autobuze, care par pictate manual si in care biletele se cumpara nu de la sofer sau din statie, ci direct din autobuz de la un automat vechi care nu accepta decat monede; de asta, e mereu bine sa te asiguri ca ai cei 1,20 peso necesari pentru o calatorie.
Duminica am fost la targul de antichitati din boemul cartier San Telmo; pe langa faptul ca oamenii vin aici sa vanda sau sa cumpere, targul e mai mult un loc de intalnire: se fac mini proteste, se canta muzica si chiar se danseaza tango in strada.
Buenos Aires este un loc foarte bun pentru shopping - strada pietonala Florida este plina de magazine si malluri in care gasesti tot ce vrei; aici am vazut cel mai frumos mall de pana acum - Galerias Pacifico. Evident, pe mine m-a atras cladirea veche frumos renovata, picturile de pe tavan si centrul cultural de la ultimul etaj - in niciun caz magazinele de haine si pantofi :P
In mod ciudat (si un pic morbid) una din atractiile turistice ale orasului este cimitirul din cartierul Recoleta, unde sunt ingropati "la creme de la creme": fosti presedinti, generali de armata, scriitori si in general toti cei dupa care s-a numit un bulevard sau macar o straduta din oras.
Recoleta nu arata ca un cimitir obisnuit, e un mini cartier cu cavouri mari cat o casa, care mai de care mai impunatoare: unele sunt in stil egiptean, altele in stil roman si marea majoritate au statui sau ornamente de fier.
Totusi, in ciuda faptului ca este vorba de un cimitir, locul era plin de viata, datorita turistiilor care radeau si faceau poze; mormantul Evitei Peron este in mod special vizat de turistii americani (cel mai probabil datorita Madonnei si a cantecului ei "Don´t cry for me Argentina" :) ).
Venind vorba de locuri pline de viata, si in Argentina fotbalul provoaca isterie si pentru ca acum se fac calificarile pentru mondial au loc multe jocuri ale echipei nationale. Noi am fost la meciul dintre Argentina si Venezuela, care a avut loc pe stadionul River Plate; la fel ca in Brazilia, suporterii au fost teribil de implicati emotional - desi nici macar nu era un meci foarte important, deoarece Venezuela nu prea avea sanse de castig (rezultatul a fost un decisiv 4-0). A fost totusi primul meci in care Maradona a fost antrenor al nationalei si poate asta explica coada imensa de la bilete cu o zi inaintea meciului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu